Forma de emitere a opțiunii emitentului, Obligațiune - Wikipedia

Pe care piață sunt emise valori mobiliare. Emiterea de valori mobiliare și caracteristicile sale

Aspecte introductive După cum este binecunoscut, practica bancară realizează cea mai frecventă utilizare a biletului la ordin în alb[1]. Astfel, împrumutatul, încheind contractul de credit cu banca creditoare, garantează executarea contractului de credit, respectiv restituirea sumei împrumutate și a dobânzii aferente acesteia, precum și plata forma de emitere a opțiunii emitentului penalități de întârziere distincte aplicabile asupra tranșei de credit și dobânzii neachitate la scadență, prin contracte de cauțiune, gaj ori ipotecă.

Garantarea[2] plății sumelor indicate mai sus se face însă, în practică, și prin emiterea de către împrumutat, în beneficiul băncii, a unui bilet la ordin în alb[3]. Emitentul împrumutat emite biletul la ordin în alb în beneficiul băncii, lăsând necompletată cel puțin suma ce urmează a fi înscrisă în titlul cambial, căci rata dobânzii poate varia în funcție de rata inflației ori de alte criterii, iar eventualele penalități de întârziere la plata cărora urmează a fi ținut împrumutatul nu pot fi încă cunoscute în momentul emiterii titlului cambial în alb, suma ce va fi datorată de împrumutatul emitent fiind imposibil de determinat, în concret, la data emisiunii biletului la ordin în alb.

De asemenea, împrumutatul emitent are posibilitatea de a completa în biletul la ordin data scadenței, corelând-o cu termenele de rambursare a tranșelor creditului, sau poate lăsa necompletată, în biletul la ordin emis în alb, și data scadenței, aceasta urmând a fi completată de banca beneficiară potrivit înțelegerii părților și prevederilor legale.

Înainte de prezentarea biletului la ordin la plată emitentului împrumutat, banca beneficiară va completa titlul cu suma compusă din tranșa de credit nerestituită și dobânzile aferente neachitate de împrumutat la scadență, precum și din penalitățile de întârziere calculate prin raportare la întârzierile la plată de care se face culpabil emitentul. În ipoteza în care a fost lăsată în alb și scadența, banca va completa în biletul la ordin, înainte de prezentarea la plată, și scadența.

Completarea biletului a ordin în alb trebuie făcută de bancă în termen de 3 ani de la data reală a emiterii, conform art. În practică, asumarea garantării obligației împrumutatului rezultată din contractul de credit prin emiterea imediată de către acesta a unui bilet la ordin în alb este angajată în chiar cuprinsul contractului de credit ori într-un act adițional la acesta, arătându-se că împrumutatul se obligă să emită în beneficiul băncii un bilet în alb pentru suma reprezentând credit scadent, dobândă aferentă și penalități de întârziere calculate asupra acestora sunt adăugate, după caz, și comisioanele, cheltuielile de recuperare, de asigurare și conservare a garanțiilor și toate celelalte costuri și sume datorate băncii în baza contractului de credit.

Biletul la ordin în alb astfel emis cu titlu de garanție este, la rândul lui, avalizat[4] de către o terță persoană[5], care devine obligat în raportul cambial, față de banca beneficiară, solidar și în același mod ca acela pentru care a garantat. Considerații cu privire la forma de emitere a opțiunii emitentului la ordin în alb 1. A Legea nr.

Obligațiune

Biletul la ordin este înscrisul cambial care nu cuprinde elementele necesare cerute de Legea nr. Biletul la ordin în alb este acela căruia îi lipsesc una sau mai multe din condițiile lui esențiale[9], dar care cuprinde în mod obligatoriu semnătura emitentului dată în formă cambială.

Pentru ca obligația cambială să nască, este suficient ca documentul să cuprindă semnătura emitentului dată în formă cambială[10]. Această semnătură este cheia valabilității titlului cambial în alb, legiuitorul atribuind, în principiu, emitentului care a semnat în formă cambială paternitatea conținutului său[11]. S-a arătat că un titlu cambial în alb există de drept abia când hârtia neumplută a trecut, după intenția creatorului ei, ca titlu în alb, din mâna acestuia la altă persoană.

Dacă o terță persoană se pune, fără știrea emitentului, în posesiunea titlului lipsit, în afară de semnătura emitentului, de unele condițiuni esențiale și dacă umple ea acest titlu în alb, emitentul nu răspunde de plata titlului. Această răspundere se naște abia când emitentul trece hârtia neumplută la altul, îndreptățindu-l, fie și numai tacit, să facă din această hârtie un titlu cambial legal[12].

Biletul la ordin este emis de la început și în mod voluntar fără să cuprindă toate mențiunile cerute de legea cambială, dar cu autorizarea dată de emitent beneficiarului de a-l completa conform înțelegerii intervenite între ei[13].

EUR-Lex Acces la dreptul Uniunii Europene

Titlul cambial în alb este emis în mod voit cu lipsa indicării unuia sau a tuturor elementelor esențiale cerute de lege, afară de semnătura emitentului dată în formă cambială, dobândind eficacitate deplină prin completarea titlului cambial, făcută fără intervenția emitentului, fie de primitorul originar, fie de unul subsecvent giratarconform, în principiu, înțelegerii dintre emitent și primitor[14].

Trebuie deosebit biletul la ordin în alb de biletul la ordin incomplet, deoarece, la acesta din urmă, omisiunea emitentului de a completa titlul forma de emitere a opțiunii emitentului mențiunile esențiale cerute de lege este involuntară, neintenționată, nedeliberată, titlul fiind de la începu nul[15], posesorul neavând mandatul emitentului pentru completare. Chiar dacă, în final, și biletul la ordin în alb poate să aibă aceeași soartă ca și biletul la ordin incomplet, adică să fie nul atunci când beneficiarul îl pune în executare, cerând plata fără a completa[16] titlul cu toate mențiunile impuse de lege, distincția de mai sus se impune a fi făcută.

Se observă că aceste ultime definiții pun accentul pe caracterul intenționat, voluntar al emiterii biletului la ordin în alb titlului cambial în alb de către emitent. Desigur, intenția emitentului de a emite titlul cambial fără ca acesta să cuprindă celelalte mențiuni obligatorii impuse de lege, afară de semnătura sa cambială, trebuie să fie manifestată în sensul ca titlul cambial să poată fi completat potrivit dreptului de completare conferit de emitent prin înțelegerea sa cu primul beneficiar, căci dacă emitentul a intenționat să emită titlul cambial fără mențiunile cerute de lege și fără drept de completare, înseamnă că acesta a intenționat să emită de la bun început un titlu cambial nul.

Așadar, emitentul conferă în mod intenționat beneficiarului un drept de completare a biletului la ordin emis în alb. Astfel, intenția emitentului de a emite biletul la ordin în alb, deci un bilet la ordin valabil și nu nul, rezultă din acordarea către beneficiar a unui drept vizualizați opțiunile completare ce urmează a fi exercitat potrivit înțelegerii emitentului cu beneficiarul.

Acest drept, această putere de completare poate fi dată explicit, în toate amănuntele sale, sau tacit[17].

Pe care piață sunt emise valori mobiliare. Emiterea de valori mobiliare și caracteristicile sale

Primitorul unui titlu cambial în alb, purtând numai semnătura emitentului, are un mandat tacit de completare a celorlalte date[18]. Înțelegerea de completare poate fi expresă explicită sau tacită, aceasta din urmă putând rezulta din celelalte mențiuni ale cambiei ori din cuprinsul bani foarte rapizi pe internet fundamental care a determinat emiterea biletului la ordin în alb[19].

În practica judecătorească s-a decis că art. Simpla prezumție dedusă din forma în alb a titlului cambial este suficientă pentru a se deduce voința emitentului de acordare către posesor a dreptului de a completa orice lipsă a respectivului titlu[21]. Avându-se în vedere că dreptul de completare, respectiv acordul de completare, poate fi și tacit, s-a arătat în doctrină că distincția dintre titlul cambial în alb și titlul cambial incomplet este numai teoretică, deoarece în practică nu se poate stabili care este diferența între un titlu cambial în alb și un titlu cambial incomplet, ambele titluri putând fi completate[22].

Utilizate în tranzacții, acestea nu sunt legate de cumpărarea și vânzarea efectivă a activelor corporale sau financiare și servesc drept protecție împotriva riscurilor modificărilor prețului activului suport și a profitului suplimentar, speculativ, atunci când valoarea activului suport crește în viitor. Prețurile derivate reflectă condițiile cererii și ofertei viitoare preconizate pentru valori mobiliare, valute străine și alte active. Ele se bazează parțial pe prețurile curente pentru activele subiacente și iau în considerare, de asemenea, tendințele ratei dobânzii, inflația și pot lua în considerare procesele politice și sociale, diverse fenomene naturale.

Astfel, chiar dacă este corect a se spune în teorie că este necesară intenția emitentului de a emite în alb titlul cambial, în practică această problemă nu se pune, datorită prezumției legale în sensul existenței unui mandat tacit de forma de emitere a opțiunii emitentului acordat beneficiarului, acesta fiind și motivul pentru care, în unele definiții date în doctrină, nu se spune nimic special despre necesitatea existenței intenției emitentului, ci numai că redactarea înscrisului cambial în alb să nu împiedice, ci să permită, fără intervenția emitentului, transformarea sa într-un titlu complet, adică respectivul înscris să fie apt să devină un titlu cambial[23].

Într-o definiție dată în doctrină[24] se arată că biletul la ordin în alb este înscrisul, intitulat astfel, redactat pe formularul tip, care cuprinde un text incomplet, dar conține obligatoriu mențiunile privind identitatea și semnătura emitentului. Distincția dintre titlul cambial în alb, care este valabil, și titlul cambial incomplet, care este nul, poate opera doar printr-o mențiune înscrisă pe titlu, prin care emitentul îl împuternicește pe beneficiar să completeze cambia potrivit înțelegerii dintre ei[25].

În acest sens, într-o soluție din practica judecătorească[26] s-a decis că, potrivit prevederilor art. Numai astfel se poate stabili cu certitudine că omisiunea completării tuturor mențiunilor prevăzute la art.

Redactarea şi autentificarea procurilor şi a declaraţiilor

În cauză, o astfel de mențiune nu a fost făcută și, prin urmare, biletele la ordin sunt nule. Exclusiv în acest fel s-ar putea dovedi intenția emitentului de a emite în alb respectivul titlu și faptul că titlul cambial nu este emis incomplet și deci nul. Trebuie observat că Legea nr. De asemenea, în lipsa unei precizări exprese a legii, se admite că din titlu cambial pot lipsi una, mai multe[30] sau chiar toate mențiunile esențiale, cu excepția semnăturii pusă de emitent pe titlul în alb.

Normele emise de Banca Națională a României nu pot modifica Legea nr. De altfel, pct. Deci, biletul la ordin în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura emitentului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art.

Din coroborarea art. Aceeași este situația și în privința Normelor tehnice nr. Desigur, existența unei mențiuni exprese inserate în titlul cambial, exprimând intenția emiterii acestuia în alb, ar fi foarte utilă probațiunii intenției emitentului, însă ea nu este impusă de Legea nr. În sensul celor de mai sus, Norma nr. Din cuprinsul pct.

câștigați prin transferuri de bani este posibil să câștigi niște bani

În fapt, este vorba despre mențiunile de la art. Aceasta nu înseamnă însă că, prin înțelegerea de completare, emitentul nu poate limita și cuantumul sumei care urmează a fi înscrisă în titlul cambial emis în alb[33]. Prin această înțelegere nu se încalcă caracterul autonom a cărui existență este și pusă sub semnul întrebării forma de emitere a opțiunii emitentului cazul titlului cambial în alb și abstract[34] al cambiei, căci înțelegerea de completare are legătură și se raportează la titlul în alb și nu la raportul fundamental.

Mai mult, titlul cambial în alb este valabil, conform prezumției legale extrase din art.

După cum s-a indicat mai sus, conferirea dreptului de completare și înțelegerea implicită, tacită dintre părți vor rezulta din celelalte mențiuni ale cambiei ori din cuprinsul raportului fundamental care a ocazionat emiterea lui. Dacă în acesta din urmă nu se pot găsi elementele pe baza cărora să se stabilească limitele facultății de completare, posesorul va putea completa titlul cambial cu mențiunile pe care la va considera compatibile cu raporturile dintre părți, ținând seama însă că, deși nu există niciun fel de convenție, emitentul va putea opune excepția de completare abuzivă atunci când completarea este în mod evident contrară echității[35].

Această soluție nu contravine naturii formale a titlului cambial și siguranței circuitului acestuia, ci este conformă art. Bineînțeles, prin aceasta nu trebuie să se înțeleagă forma de emitere a opțiunii emitentului că emitentul titlului cambial în alb nu trebuie să acționeze, atunci când cei mai rapizi bani simpli emite, cu intenția de a acorda beneficiarului un drept de completare, respectiv nu trebuie să se înțeleagă faptul că emitentul titlului nu a avut intenția de a-l emite în alb, ci l-a emis din greșeală incomplet, ori l-a emis în mod voit incomplet și deci nul.

Căci, după cum s-a spus[37], nu se poate ca fapte de pură întâmplare să determine existența unei instituțiuni juridice, doar faptul material simplu de emitere a titlului cambial, cu inserarea numai a semnăturii emitentului, luat în mod izolat, neputând duce la atingerea scopului, adică la transformarea semnăturii dată pe un titlu într-un titlu cambial, fiind deci necesar și factorul volitiv, reprezentat de intenția emitentului din momentul emiterii titlului cuprinzând doar semnătura de a se obliga cambial în viitor.

Intenția emitentului titlului nu trebuie raportată la autorizarea posesorului de a o completa, ci la nașterea unei viitoare obligații cambiale, căci legiuitorul român, recunoscând valabilitatea titlului cambial în alb, s-a concentrat asupra consecințelor juridice în caz de completare abuzivă, trecând cu ușurință peste celelalte probleme pe care le ridică[40].

Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât titlul emis în alb a fost predat în mod voluntar beneficiarului de către emitent, fiind de presupus, conform regulilor de interpretare a obligațiilor, că emitentul a dorit să se oblige în mod valabil prin emiterea biletului la ordin în alb și nu că ar fi intenționat ca, prin emiterea acestuia, să nu se producă niciun efect juridic cambial.

Astfel, în doctrină s-a arătat că fundamentul juridic al dreptului de completare izvorăște din lege și devine inerent titlului cu care se transmite. Existența contractului de completare se presupune din faptul emiterii titlului incomplet, iar conținutul, limitele și durata împuternicirii urmează a fi dovedite.

În ipoteza în care emitentul n-a înțeles să transmită dobânditorului dreptul de a completa documentul, convenția de completare este subînțeleasă pentru dobânditorul de bună-credință[41].

Excepția lipsei intenției de emitere a titlului cambial în alb este o excepție forma de emitere a opțiunii emitentului subiectivă absolută, căci ea se poate invoca de oricare dintre debitorii cambiali împotriva posesorului care a făcut completarea titlului în ce este sistemul de opțiuni ori care l-a dobândit completat, dar a fost de rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea acestuia și care cere plata, sarcina probei revenind celui care o invocă.

Față de existența prezumției legale desprinse din art. B Pentru a fi înțelesă opțiunea în sensul interpretării desprinderii unei prezumții legale de existență a unui drept de completare în favoarea beneficiarului titlului cambial emis în alb, care rezultă din conținutul art.

Astfel, se impune a se acorda o protecție sporită drepturilor și intereselor emitentului neglijent al titlului cambial în alb față de eventualele abuzuri ale beneficiarului ori dobânditorilor ulteriori ai titlului în alb, sau trebuie ca respectiva protecție să fie acordată acestora din urmă, prezumându-se în sensul că un titlu cambial ce poartă doar semnătura emitentului și eventual și unele dintre mențiunile speciale impuse de lege implică intenția emitentului de a se obliga și acorda dreptul de completare în mod tacit beneficiarului?

Facilitarea circuitului cambial și întărirea creditului ar impune ultima variantă. Însă, pe lângă comparația de mai sus făcută între emitentul titlului în alb și beneficiarul acestuia, mai este necesar a se face și o altă cercetare, și anume cea a interesului emitentului titlului cambial în alb, care a intenționat a se obliga cambial prin emiterea în acest mod a respectivului titlu, dar care a neglijat să realizeze o manifestare expresă în acest sens, alta decât simpla semnătură cambială, în comparație cu interesul unui emitent neglijent care a emis, fără intenția de a produce efecte juridice, un titlu cambial incomplet, deci nul.

Trebuie sancționată cu nulitatea titlului cambial în alb neglijența emitentului acestuia de a menționa în mod expres respectiva intenție a sa de emitere a titlului în alb în scopul producerii de efecte juridice? Poate fi această lipsă de dovadă stipulată în mod expres un motiv suficient pentru a anula un titlu cambial emis cu voința de a declanșa efecte juridice cambiale?

Consider că preferabil este să fie acordată preferință emitentului titlului cambial în alb care a intenționat a se obliga cambial prin emiterea în acest mod a respectivului titlu, dar care a neglijat să realizeze o manifestare expresă în acest sens, alta decât simpla semnătură cambială.

Or, prin impunerea unui formalism rigid cu privire la probațiunea intenției emitentului care a voit a se obliga cambial prin emiterea titlului în alb și conferirea dreptului de completare beneficiarului, fără însă să insereze în titlu o dovadă expresă a intențiunii sale, se aduce atingere în mod evident unei obligații cambiale conforme voinței emitentului, care însă nu ar putea fi probată, efectele sale fiind deci împiedicate. Circulația rapidă și ușoară a titlului cambial, precum și încrederea economică pe care acesta îl reclamă ar fi afectate, iar obligații cambiale care s-ar putea naște în mod valabil și care corespund intenției reale a emitentului ar fi anulate.

Or, este preferabil să se lase o mai mare libertate de emitere și circulație a titlurilor cambiale ceea ce se realizează prin desprinderea unei prezumții legale din art. Evoluția și impunerea titlului cambial în alb ca figură juridică concură în sensul adoptării poziției exprimate mai sus. Astfel, în doctrină s-a arătat că titlul cambial în alb este o creațiune a traficului comercial și s-a născut nu numai praeter legem, ci direct contra legem, căci, deși legislațiile îi contestau existența de drept, lipsa fie și numai a uneia dintre condițiunile esențiale excluzând calitatea și efectele specifice ale cambiei, cambia în alb l-a silit chiar și pe judecător să calce această dispozițiune hotărâtă a legii, recunoscându-i existența[43].

Deci, titlul cambial în alb a apărut datorită unor necesități practice de a lăsa anumite mențiuni esențiale necompletate, spre a fi completate în viitor, iar comercianții au continuat, din motive evidente de flexibilitate, încredere și celeritate forma de emitere a opțiunii emitentului activității acestora, să utilizeze între ei titlurile cambiale în alb, cu toate că legislația, jurisprudența și doctrina le-au fost defavorabile.

A Admiterea prezumției legale a mandatului tacit acordat beneficiarului de către emitentul titlului în alb cu privire la dreptul de completare nu înseamnă însă că titlul în alb ar putea fi completat în mod discreționar, necenzurabil, de către beneficiar.

Cu privire la înțelegerea de completare, în doctrină s-a arătat că, fiind dată tacit puterea de completare, îndreptățitul totuși nu poate umple titlul cambial după bunul său plac, ceea ce ar rezulta de altfel din natura formală a titlului cambial, ci el trebuie să țină cont de interesele autorului său[44].

Dacă dreptul de completare a titlului cambial a fost exercitat de beneficiar înainte de prezentarea la plată cu titlul completat, această completare are forma de emitere a opțiunii emitentului retroactiv[45], emitentul răspunzând din momentul semnării în alb a titlului și nu din momentul completării, căci semnătura este expresia neîndoielnică a emitentului de a lua asupra sa un angajament cambial[46]. Beneficiarul nu mai poate să schimbe ceva ulterior efectuării completării titlului emis în alb decât dacă mai are posesia titlului și a primit în acest scop o putere nouă, căci altfel comite o fraudă cambială[47].

Dacă dreptul de completare al titlului cambial în alb nu a fost exercitat, el se transmite[48] odată cu titlul[49] către dobânditorul ulterior al titlului în alb, acesta putând fi completat de orice posesor însă, conform pct.

Dacă biletul la ordin a fost transmis în alb, dobânditorul îl poate completa la forma de emitere a opțiunii emitentului ca și beneficiarul inițial[50]. B Excepția completării abuzive a biletului la ordin emis în alb este o excepție personală[51] subiectivă absolută[52], care poate fi opusă de oricare dintre debitorii cambiali anteriori completării titlului, respectiv de emitent și avalistul său, ori alți semnatari anteriori completării și avaliștii acestora, creditorului care a completat biletul la ordin primul beneficiar ori un posesor posterior care l-a dobândit necompletat.

Completarea trebuie să fie neapărat abuzivă, în contra voinței emitentului sau depășind limitele fixate de acesta, nefiind suficient a fi doar arbitrară[53]. Rezultă cu evidență că emitentul biletului la ordin în alb poate invoca excepția completării abuzive împotriva primului beneficiar care a completat cambia, neputându-i fi opusă de acesta din urmă apărarea prevăzută de art.

Exl2007 21 Realizarea unui filtru avansat cu evidentierea rezultatelor intr o zona distincta cei cu media peste 9

Acest text are în vedere, așa cum reiese în mod clar și din pct. După cum s-a arătat, art.

Folosite în tranzacții, acestea nu au legătură cu achiziția și vânzarea reală a activelor corporale sau financiare și servesc drept protecție împotriva riscurilor de modificări ale prețului activului de bază și a profitului speculativ suplimentar, cu o creștere a valorii activului de bază în viitor. Prețurile instrumentelor financiare derivate reflectă condițiile ofertei și a cererii viitoare pentru titluri, valute străine și alte active. Acestea se bazează în parte pe prețurile curente pentru activele de bază și, de asemenea, iau în considerare tendințele dobânzii, inflația și pot lua în considerare procesele politice și sociale, diverse fenomene naturale. Nivelul de fiabilitate al valorilor mobiliare este determinat de emitentul său. În mod tradițional, cele mai fiabile sunt titlurile de stat, titlurile companiilor cu participare de stat, valorile Băncii Centrale a Federației Ruse.

Este firesc ca primul beneficiar al titlului cambial emis în alb care a făcut completarea abuzivă să nu aibă cum invoca în apărarea sa buna-credință ori lipsa de greșeală în dobândirea titlului în alb direct de la emitent din moment ce el este de rea-credință[57], cunoscând existența acordului de completare pe care l-a încheiat cu emitentul și cuprinsul acestuia, însă săvârșind o completare abuzivă[58].

În cazul unei interpretări contrare, ar însemna ca înțelegerea de completare a titlului în alb intervenită în momentul emiterii acestuia între emitent și primul beneficiar să nu mai aibă niciun rost, fiind lipsită ab initio de orice relevanță din moment ce poate fi călcată de primul beneficiar fără posibilitatea emitentului de a reclama în vreun fel acest cine în familie face bani. Mai trebuie reținut și că excepția de completare abuzivă vizează posesorul creditor care a completat titlul în alb în mod abuziv, astfel încât poate fi opusă de către emitentul biletului la ordin în alb nu doar primului beneficiar[59] al titlului în alb care ar realiza o astfel de completare, ci și oricărui posesor ulterior care, dobândind biletul la ordin necompletat, ar realiza o completare abuzivă.

În doctrină s-a arătat că, în situația în care este emis un titlu cambial în alb care nu menționează numele beneficiarului, toți posesorii care dobândesc din mână în mână titlul cambial în alb nu dobândesc prin aceasta drepturi autonome, astfel că cel ce își trece primul numele ca beneficiar, deși nu a fost în raporturi cu emitentul, nu este socotit terț, toate excepțiunile bazate pe convențiunea dintre emitent și cel ce a primit primul cambia în alb fiindu-i opozabile[60].

S-a arătat că emitentul titlului cambial în alb poate opune tuturor posesorilor subsecvenți toate excepțiile derivând din acordul inițial privitor la completare, căci aceștia din urmă au doar un drept derivat din al primului debitor câtă vreme, titlul cambial circulând în alb, nu se pot forma de emitere a opțiunii emitentului efectele juridice cambiale, acestea aplicându-se numai titlului cambial perfect.

Dreptul autonom se capătă numai prin dobândirea unui titlu cambial complet[61]. În cazul titlului cambial în alb, nu se poate vorbi de autonomia drepturilor, pentru că debitorul, nefiind ținut strict de conținutul înscrisului, poate opune terților dobânditori toate excepțiunile pe care le avea împotriva primului primitor[62].

Această posibilitate de mai sus rezultă inclusiv din pct. Excepția de completare abuzivă poate fi opusă, conform pct.

Reaua-credință se determină după data dobândirii titlului cambial în alb[63]. Va fi de rea-credință cel care, fiind informat asupra modalității, dobândește biletul la ordin completat în dezacord cu această modalitate. Va fi în culpă posesorul care, deși nu a cunoscut cuprinsul acordului sau existența unei completări abuzive, dobândește titlul fără să întrebuințeze totuși acel minim de diligență prin care chiar o persoană puțin prevăzătoare și-ar fi putut da seama că titlul cambial a fost completat abuziv[64].

Posesorul care a primit titlul cambial ce fusese emis în alb deja completat nu poate fi socotit de rea-credință numai pentru motivul că știa de originea incompletă a titlului[65].

este posibil să câștigi bani pe internet tranzacționarea tendințelor intraday

În doctrină s-a arătat că excepția completării abuzive nu ar putea fi opusă posesorului de bună-credință care, deși a dobândit biletul la ordin în alb, necompletat, l-a completat după indicațiile aceluia care i l-a transmis[66].

Însă va fi în culpă un astfel de posesor ulterior dacă completează titlul dobândit în alb cu indicațiile celui care i l-a transmis deși a fost informat și a avut cunoștință de existența acordului de completare încheiat între emitent și primul beneficiar, ori care, deși nu a cunoscut de existența acordului inițial, completează titlul fără a întrebuința totuși acel minim de diligență prin care chiar o persoană puțin prevăzătoare ar fi putut realiza că este pe cale să facă, ea însăși, ca dobânditor al titlului în alb, o completare abuzivă[67].

strategia de opțiuni binare roșu știri comerciale pe internet

Într-o opinie contrară, se arată că, atunci când posesorului ulterior i-a fost transmis în alb titlul cambial și completarea contrară acordului intervenit la emiterea titlului în alb a fost realizată chiar de posesorul dobânditor, buna sau reaua credință a acestui posesor sunt lipsite de relevanță și nu se mai impun a fi cercetate[68].

Această soluție concordă cu dispozițiile pct. Excepția completării abuzive nu poate fi opusă de debitorii posteriori completării, care și-au însușit textul cambial în forma dobândită prin completare[69]. De asemenea, excepția de completare abuzivă nu poate fi opusă, conform pct. Buna-credință se prezumă.

Cu toate acestea, pct. Rezultă că această notificare făcută de emitent primează față de buna-credință a dobânditorului unui bilet la ordin completat abuziv de către posesorul anterior. După cum s-a arătat deja, sarcina probei completării abuzive revine debitorului urmărit pentru plata biletului la ordin, care se poate folosi doar de probe scrise de grabnică soluționare[70], conform art.

Reaua-credință ori greșeala gravă în dobândirea titlului cambial transmis deja completat deci răsturnarea prezumției de bună-credință poate fi dovedită împotriva posesorului ulterior al titlului cambial dobândit completat de cel care invocă aceste aspecte cu martori și prezumții, deoarece respectivele aspecte implică frauda[71]. Sancțiunea completării abuzive a biletului la ordin în alb nu este nulitatea titlului, ci corectarea completării, în sensul că, în locul mențiunilor neconforme acordului dintre părți se vor substitui mențiunile reale[72] conform înțelegerii în limitele căreia emitentul a voit forma de emitere a opțiunii emitentului se oblige, soluția corespunzând și intereselor practice și de forma de emitere a opțiunii emitentului.

Se ajunge la restrângerea obligațiunii cambiale în limitele acordului de completare[73].

înregistrări